Ep. 2: Sărbătoarea – “Din El, prin El și pentru El”

May30

Cu ajutorul lui Dumnezeu, la conferința Istoria Binecuvântării din acest an, am dori să studiem cartea Numeri. Până la încheierea perioadei de înscriere, vom publica periodic pe blog texte concise menite să ne stârnească interesul pentru această carte. Sperăm să ne întâlnim la conferință! La pagina www.ib-ro.org/conferinta2011 gasiți mai multe detalii, inclusiv despre condițiile de înscriere.

Ep. 2: Sărbătoarea – “Din El, prin El și pentru El”

Pornim studiul cărții Numeri de la premisa că în carte nu avem o cronică a istoriei lui Israel, ci o interpretare a acesteia. Autorul selectează cu grijă evenimentele și alcătuiește cu ajutorul lor un întreg literar coerent care să poarte spre cititor adevărurile intenţionate de Duhul Sfânt.

Firul roșu în această narațiune pendulează între doi poli: sărbătoarea și dezastrul. De-a lungul cărţii, vom vedea că ceea ce ar fi trebuit să fie o frumoasă sărbătoare degenerează într-un teribil dezastru, pentru ca spre final, zorile să răsară din nou pentru o nouă generație.

Conflictul major al narațiunii îl vom descoperi între Domnul şi generaţia celor care au intrat în numărătoarea de la Sinai. Punctul culminant îl găsim în 14:11-35. Solemnitatea deciziei lui Dumnezeu – „Pe viaţa Mea!” zice Domnul, „că… nu veţi intra în ţara pe care jurasem că vă voi da-o s-o locuiţi, afară de Caleb, fiul lui Iefune, şi Iosua, fiul lui Nun” (14:28-30) – a ridicat întrebări legate de semnificaţia teologică a ceea ce s-a întâmplat, de fapt, cu generaţia respectivă.

Dar să lăsam dezastrul și să ne focalizăm, deocamdată, pe sărbătoare. Primele zece capitole ridică cititorul pe culmile SĂRBĂTORII de la Sinai, unde Domnul este celebrat prin absolut tot ce se face: toţi cei în stare să poarte armele sunt număraţi în oastea Domnului (cap. 1); tabăra se organizează în jurul Domnului (cap. 2); leviţii sunt consacraţi în slujba Domnului (cap. 3-4); tabăra se curăţă de dragul şi spre slava Domnului (cap. 5), iar poporul este invitat să se consacre Domnului în baza legii nazireatului (cap. 6). Capitolul 7 face din altar punctul focal al păstrării relaţiei cu Dumnezeu, la care se adaugă punerea în slujbă a leviţilor, din capitolul 8. Iar în urma consacrării cu ocazia Paştelui (cap. 9), copiii lui Israel pornesc bucuroşi spre Ţara Promisă pe urmele Domnului (cap. 10).

Numitorul comun al primelor zece capitole este DOMNUL.

Fiind creaţi după chipul şi asemănarea Lui, împlinirea noastră reală este posibilă doar alături de El şi doar în totală subordonare faţă de El. Relaţia cu Dumnezeu şi organizarea întregii vieţi în jurul lui Dumnezeu este esenţa sărbătorii la care ne invită cartea Numeri.

Iar dacă ar fi să vorbim despre actualizarea acestor principii, deşi s-au schimbat legămintele, putem totuşi afirma cu certitudine că lucrurile nu s-au schimbat în mod fundamental, nici în ce ne priveşte pe noi. Ca şi cei din Numeri, şi noi am fost creaţi după chipul lui Dumnezeu şi deci, nevoia noastră de Dumnezeu este aceeaşi ca a lor. Împlinirea noastră, ca şi împlinirea lor, depinde de relaţia noastră cu Dumnezeu. Invitaţia la sărbătoare ni se face printr-o serie de întrebări, la care trebuie să dăm răspuns:

  • Ai fost numărat în oastea Domnului?
  • Ai început să-ți rânduieşti viața în jurul Domnului?
  • Te-ai consacrat în slujba Domnului?
  • Îţi păstrezi viaţa curată de dragul și spre slava Domnului?
  • Este consacrarea ta totală, pe faţă şi cu bucurie sau te ruşinezi de El?
  • Ai făcut din altar cheia păstrării relaţiei cu Dumnezeu?
  • L-ai declarat stăpânul tău şi eşti gata să faci ce-ţi porunceşte El?
  • Îl urmezi pe El spre Ţara Promisă?

În postarea următoare, vom încerca să sondăm abisurile dezastrului în care ei au transformat SĂRBĂTOAREA de la Sinai şi vom face lucrul aceasta conştienţi de faptul că există pericolul de a călca pe urmele lor.

You must be logged in to post a comment.