În 2007, am reluat primii şapte ani din programul Istoria Binecuvântării. Tocmai am terminat anul II. După Exod şi Levitic, peste vară am studiat Galateni, iar în luna Septembrie, ne-am pus întrebarea: Care sunt bătăliile spirituale ale lui Hristos în lumina cărţilor studiat în anula cesta?

După studiere cărții Exod, am înţeles că Dumnezeu ne cheamă să ne focalizăm pe implementarea principiilor facerii locaşului lui Dumnezeu, în toate sferele de activitate ale bisericii. Locaşul lui Dumnezeu încă nu s-a terminat de zidit şi, de aceea, noi continuăm să ne rugăm astfel: „Vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ”. Am înţeles din Exod că Locaşul lui Dumnezeu se zideşte:

• La dorinţa lui Dumnezeu
• După planul lui Dumnezeu
• Din ce aducem fiecare
• Prin ce facem fiecare
• Sub cârmuirea celor aleşi de Domnul

Este evident faptul că noi aparţinem Legământului cel Nou şi că din Vechiul Testament putem aduce doar principii nu şi forme. Prima mare deosebire dintre cele două legăminte este însăşi natura Locaşului lui Dumnezeu. Atunci, Dumnezeu locuia n temple de pietre, acum, Templul este format din pietre vii.

Aşadar, Templul lui Dumnezeu trebuie zidit pe patru planuri esenţiale:

• Individul
• Familia
• Grupul
• Biserica

Pentru implementarea principiilor descoperite, am făcut câţiva paşi concreţi pentru viaţa bisericii din Iris:

1. Lărgirea echipei de slujire în ideea tranzitării spre un comitet funcţional
2. Definirea sferelor de lucrare de care răspund membri echipei de slujire
3. Alocarea de bugete pe lucrări
4. Am început să punem bazele unui cadru general, care să dea unitate de gândire lucrărilor diverse în care suntem implicaţi, discutând împreună:

• Doctrina Bisericii,
• Scopul şi organizarea Bisericii,
• Funcţiile majore ale bisericii şi relaţiile dintre funcţii (modelul pomului roditor),
• Principii legate de adunările sau întâlnirile Bisericii,
• Relaţia dintre adunările şi viaţa bisericii de peste săptămână,
• Coordonatele unei echipe de slujire şi Integrare educaţională şi comunitară .

După studierea cărţii Levitic, bătălia pastoral-misionară stârnită de cartea Exod s-a focalizat ceva mai mult. În anul care stă înaintea noastră, ne propunem să redăm „Sabatului” funcţia lui:

• făcând din adunările noastre ocazii de refocalizare a relaţiei cu Dumnezeu. Ne întrebăm ce trebuie să se întâmple între noi, pentru ca fiecare să plece îngânând: aparţin lui Dumnezeu în întregime, depind de El în întregime şi Lui îi dau socoteală pentru toate lucrurile;
• făcând din Cina Domnului o sărbătoare: ocazia celebrării comunitare a morţii şi învierii lui Domnului Isus Hristos.

După cum Paştele oferea ocazia comemorării răscumpărării din Robia egipteană, tot aşa Cina Domnului ne oferă ocazia comemorării răscumpărării noastre din robia păcatului. Am fost rscumpăraţi:

• din faţa revărsării mâniei lui Dumnezeu;
• prin sângele Mielului Pascal;
• în vederea unei relaţii cu Dumnezeu, în care norma este ascultarea de El;
• în vederea preoţiei.

Iar pentru toate acestea, îl celebrăm pe Răscumpărătorul: pe Domnul Isus Hristos. În felul aceasta nădăjduim să experimentăm mereu adevărul afirmat de Pavel: „Noi toţi – şi noi dimpreună – privim cu faţa descoperită, ca într-o oglindă, slava Domnului, şi suntem schimbaţi în acelaşi chip al Lui, din slavă în slavă, prin Duhul Domnului” (2 Cor. 3:18).